zvârcolire

română

Etimologie

Din zvârcoli.

Pronunție

• AFI: /zvɨr.ko'li.re/

Substantiv

Declinarea substantivului zvârcolire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zvârcolire	zvârcoliri
Articulat	zvârcolirea	zvârcolirile
Genitiv-Dativ	zvârcolirii	zvârcolirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a zvârcoli și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri