zvecuire

română

Etimologie

Din zvecui.

Pronunție

• AFI: /zve.ku'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului zvecuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zvecuire	zvecuiri
Articulat	zvecuirea	zvecuirile
Genitiv-Dativ	zvecuirii	zvecuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a zvecui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri