égoutier

franceză

(français)

Etimologie

Din égout („canal colector, canal de scurgere”) + -ier.

Pronunție

• AFI: /e.gu.tje/

Substantiv

égoutier m., égoutiers pl.

1. (inst.) lucrător de canalizare

Cuvinte derivate

• égoutière

Cuvinte apropiate

• égout

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire