lucrător

română

Etimologie

Din a lucra + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /lu.krə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului lucrător
	Singular	Plural
Masculin	lucrător	lucrători
Feminin	lucrătoare	lucrătoare
Neutru	lucrător	lucrătoare

1. care lucrează, care muncește.
2. (despre zile) în care se lucrează, de lucru.
3. (înv.; despre plantațiile de vie) care dă rod.
4. (despre mine) care poate fi exploatat, care este în activitate.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului lucrător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lucrător	lucrători
Articulat	lucrătorul	lucrătorii
Genitiv-Dativ	lucrătorului	lucrătorilor
Vocativ	lucrătorule	lucrătorilor

1. persoană care muncește producând bunuri materiale; (p.gener.) orice om care muncește (într-un anumit domeniu).

Cuvinte derivate

• lucrătoare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clorurat

Referințe

• DEX '98 via DEX online