îmbogăți

română

Etimologie

Din în- + bogat.

Pronunție

• AFI: /ɨm.bo.gəˈʦi/

Verb

Conjugarea verbului îmbogăți
Infinitiv	a îmbogăți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îmbogățesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îmbogățească
Participiu	îmbogățit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a deveni sau a face să devină bogat; a (se) înavuți, a (se) înstări.
2. (v.tranz. și refl.) a (se) adăuga noi elemente unui bun material sau spiritual, a face să devină sau a deveni mai numeros, mai cuprinzător, mai complex; a (se) dezvolta, a (se) mări.

Cuvinte derivate

• îmbogățire
• îmbogățit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online