Etimologie

Din franceză complexe < latină complexus.

Pronunție

  • AFI: /kom'pleks/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
complex
Singular Plural
Masculin complex complecși
Feminin complexă complexe
Neutru complex complexe
  1. format din mai multe părți; care îmbrățișează, care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
complex
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ complex complexe
Articulat complexul complexele
Genitiv-Dativ complexului complexelor
Vocativ complexule complexelor
  1. întreg, unitate formată din mai multe părți, din mai multe elemente; sistem care întrunește în sine mai multe laturi, care îmbrățișează mai multe domenii; combinare, asociere într-un tot a mai multor fenomene, stări de lucruri etc.
  2. ansamblu de construcții, de unități industriale sau comerciale etc. cu funcții deosebite, grupate teritorial, care alcătuiesc un tot unitar servind aceluiași scop.
  3. ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale, care determină comportarea ulterioară a persoanei.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe