împărăți

română

Etimologie

Din împărat.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pə.rə'ʦi/

Verb

Conjugarea verbului împărăți
Infinitiv	a împărăți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	împărățesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să împărățească
Participiu	împărățit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (pop.) a domni ca împărat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online