împărtășire

română

Etimologie

Din a împărtăși.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pər.tə'ʃi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului împărtășire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împărtășire	împărtășiri
Articulat	împărtășirea	împărtășirile
Genitiv-Dativ	împărtășirii	împărtășirilor
Vocativ	împărtășire	împărtășirilor

1. acțiunea de a (se) împărtăși și rezultatul ei; cuminecare; comunicare, destăinuire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online