împerechere

română

Variante

• împărechere

Etimologie

Din a împerechea.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pe.re'ke.re/

Substantiv

Declinarea substantivului împerechere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împerechere	împerecheri
Articulat	împerecherea	împerecherile
Genitiv-Dativ	împerecherii	împerecherilor
Vocativ	împerechere	împerecherilor

1. acțiunea de a (se) împerechea și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online