împestrița

română

Etimologie

Din în- + pestriț.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pes.tri'ʦa/

Verb

Conjugarea verbului (se) împestrița
Infinitiv	a (se) împestrița
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) împestrițez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) împestrițeze
Participiu	împestrițat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) face pestriț.

Cuvinte derivate

• împestrițare
• împestrițat
• împestrițătură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• împătrești
• ștempăriți

Referințe

• DEX '98 via DEX online