împotmolire

română

Etimologie

Din a (se) împotmoli.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pot.mo'li.re/

Substantiv

Declinarea substantivului împotmolire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împotmolire	împotmoliri
Articulat	împotmolirea	împotmolirile
Genitiv-Dativ	împotmolirii	împotmolirilor
Vocativ	împotmolire	împotmolirilor

1. acțiunea de a se împotmoli și rezultatul ei; înnămolire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online