împricinat

română

Etimologie

Din a (se) împricina.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pri.ʧi'nat/

Adjectiv

Declinarea adjectivului împricinat
	Singular	Plural
Masculin	împricinat	împricinați
Feminin	împricinată	împricinate
Neutru	împricinat	împricinate

1. care este implicat, acuzat într-un proces; care este parte într-un proces.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului împricinat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împricinat	împricinați
Articulat	împricinatul	împricinații
Genitiv-Dativ	împricinatului	împricinaților
Vocativ	împricinatule	împricinaților

1. persoană care este implicată, acuzată într-un proces; persoană care este parte într-un proces.

Cuvinte derivate

• împricinată

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online