împricinată

română

Etimologie

Din împricinat.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pri.ʧi'na.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
împricinată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împricinată împricinate
Articulat împricinata împricinatele
Genitiv-Dativ împricinatei împricinatelor
Vocativ împricinato împricinatelor
  1. persoană care este implicată, acuzată într-un proces; persoană care este parte într-un proces.


Traduceri

Referințe