parte

română

Etimologie

Din latină pars, partis.

Pronunție

AFI: /'par.te/

Substantiv

Declinarea substantivului parte
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	parte	părți
Articulat	partea	părțile
Genitiv-Dativ	părții	părților
Vocativ	'	'

ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul.
O parte din recoltă a fost strânsă.
element constitutiv, precis delimitat, din structura unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru.
Parte de propoziție.
ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc.
Partea leului.
contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (concr.) cota respectivă care revine fiecărui participant.
A lua parte.
regiune (geografică), ținut; loc; zonă; țară.
din partea locului.
margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre laturile sau fețele unui obiect.
e într-o parte.
direcție, sens (în spațiu).
În ce parte s-o iau ?
(fig.) punct de vedere într-o problemă dată; privință.
Din partea mea fă ce vrei.
categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie.
A se declara de partea cuiva.
fiecare dintre persoanele, grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc.
Parte contractantă.
(muz.) secțiune a unei lucrări ciclice; mișcare.
(muz.) subdiviziunea cea mai mare într-un oratoriu, corespunzătoare actului în operă.
(muz.) ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri.
(pop.) ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin.
noroc, șansă.
(concr.; pop.) persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie.

Sinonime

fragment, bucată, secțiune, porțiune, porție, fragment, diviziune, submulțime, sector, regiune, loc, față, latură, direcție, sens, privință, categorie, grup, participant

Antonime

tot, întreg, ansamblu

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

În parte =
- (loc.adv.) în oarecare măsură, parțial.
- (loc.adj. și adv.) separat, deosebit, unul câte unul, pe rând.
- (loc.adv.) făcând abstracție de ceilalți, aparte.
- (loc.adj. și adv.) (care se face) în mod proporțional.
- (loc.adj. și adv.)(în sistemul de arendare a pământurilor) (care se face) în dijmă, cu plata unei dijme.
La parte = (care este angajat) cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat.
(loc.adj.) Din (sau de prin) partea (sau părțile) locului = care este din (sau în) regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar (din...).
În (sau din, prin) toate părțile = (de) pretutindeni; (de) peste tot.
În nici o parte = nicăieri.
În ce parte? = unde?
Din ce parte de loc? = de unde?
În (sau prin) partea locului = în (sau prin) regiunea despre care se vorbește; pe acolo.
În altă parte = aiurea.
(loc.adv.) (Pe) de o parte... (pe) de altă parte... (sau pe de alta...) = într-un loc..., într-alt loc...; într-o privință..., în altă privință..., dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere...
Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș.
- într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine.
- izolat, separat.
(loc.adj.) Din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui) = care face parte din familia mamei (sau a tatălui).

Expresii

În (cea mai) mare parte = în majoritate; în bună măsură
Cea mai mare parte (din... sau dintre) = majoritatea
Parte parte... = (despre oameni) unii... alții...; (despre lucruri) atât... cât și...; (în corelație cu sine însuși) unii oameni..., alți oameni...; unele lucruri..., alte lucruri
A face parte din... (sau dintre...) = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări
A lua parte la... = a participa; a contribui la..
Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig (realizat în comun), pe care și-o rezervă cineva pentru sine
(fam.) A face (cuiva) parte de ceva = a da (cuiva) ceva, a face (cuiva) rost de ceva; a-l avea în vedere cu..
A-și face parte (din...) = a-și însuși ceva (în mod abuziv)
A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig
A (nu) avea parte de cineva (sau de ceva) = a (nu) se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a (nu) avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag. (Fam., ca formulă de jurământ) Să n-am parte de tine dacă știu
Parte și parte = în părți, în cote egale
A se da la o (sau într-o) parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; p.ext. a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție)
La o parte! = ferește-te! fă loc!
A da la o parte = a) a deplasa lateral; b) a îndepărta, a elimina
A pune la o parte = a economisi, a strânge
A lăsa la o parte = a renunța la..., a înceta să..
(fam.) A fi (cam) într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun
A fi (sau a se declara) de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva
A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său
A lua (sau a ține) parte (sau partea) cuiva = a apăra, a susține; a favoriza
(pop.) A se arunca (sau a se da) în partea cuiva = a semăna cu cineva (din familie)
Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant (al cuiva); trimis de cineva