împrieteni

română

Variante

• împrietini

Etimologie

Din în- + prieten.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pri.e.teˈni/

Verb

Conjugarea verbului (se) împrieteni
Infinitiv	a (se) împrieteni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) împrietenesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) împrietenească
Participiu	împrietenit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten.

Cuvinte derivate

• împrietenire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online