înăsprire

română

Etimologie

Din a înăspri.

Pronunție

• AFI: /ɨ.nəs'pri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înăsprire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înăsprire	înăspriri
Articulat	înăsprirea	înăspririle
Genitiv-Dativ	înăspririi	înăspririlor
Vocativ	înăsprire	înăspririlor

1. acțiunea de a (se) înăspri; înrăutățire, agravare; încordare, ascuțire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online