înțărcui

română

Etimologie

Din în + țarc + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʦər.ku'i/

Verb

Conjugarea verbului înțărcui
Infinitiv	a înțărcui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înțărcuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înțărcuiască
Participiu	înțărcuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a înconjura cu un țarc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărunții
• cârnuții
• curanții
• încurați

Referințe

• DEX '98 via DEX online