înțepare

română

Etimologie

Din a înțepa.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʦe'pa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înțepare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înțepare	înțepări
Articulat	înțeparea	înțepările
Genitiv-Dativ	înțepării	înțepărilor
Vocativ	înțepare	înțepărilor

1. acțiunea de a (se) înțepa; împungere, înțepătură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• penetrai

Referințe

• DEX '98 via DEX online