încătușare
română
Etimologie
Din a încătușa.
Pronunție
- AFI: /ɨn.kə.tu'ʃa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului încătușare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încătușare | încătușări |
| Articulat | încătușarea | încătușările |
| Genitiv-Dativ | încătușării | încătușărilor |
| Vocativ | încătușare | încătușărilor |
- acțiunea de a încătușa și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online