încarcera

română

Etimologie

Din latină incarcerare, franceză incarcérer.

Pronunție

• AFI: /ɨn.kar.ʧe'ra/

Verb

Conjugarea verbului încarcera
Infinitiv	a încarcera
Indicativ prezent pers. 1 sg.	încarcerez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să încarcereze
Participiu	încarcerat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a băga pe cineva la carceră; (p.ext.) a întemnița.

Cuvinte derivate

• încarcerare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârcnirea
• crâcnirea

Referințe

• DEX '98 via DEX online