română

Etimologie

Din latină incarcerare, franceză incarcérer.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kar.ʧe'ra/


Verb


Conjugarea verbului
încarcera
Infinitiv a încarcera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încarcerez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încarcereze
Participiu încarcerat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a băga pe cineva la carceră; (p.ext.) a întemnița.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe