încețoșa

română

Etimologie

Din în- + cețos.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʧe.ʦo'ʃa/

Verb

Conjugarea verbului (se) încețoșa
Infinitiv	a (se) încețoșa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) încețoșeze
Participiu	încețoșat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a se lăsa ceață.
2. (v.refl.) (fig.) (despre ochi sau vedere) a se împăienjeni.

Cuvinte derivate

• încețoșare
• încețoșat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• astenico
• canoiste
• cesionat
• cineasto
• secționa

Referințe

• DEX '98 via DEX online