încondeiere
română
Etimologie
Din a încondeia.
Pronunție
- AFI: /ɨn.kon.deˈje.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului încondeiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încondeiere | încondeieri |
| Articulat | încondeierea | încondeierile |
| Genitiv-Dativ | încondeierii | încondeierilor |
| Vocativ | încondeiere | încondeierilor |
- acțiunea de a încondeia și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online