înduplecare

română

Etimologie

Din a îndupleca.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.du.ple'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înduplecare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înduplecare înduplecări
Articulat înduplecarea înduplecările
Genitiv-Dativ înduplecării înduplecărilor
Vocativ înduplecare înduplecărilor
  1. acțiunea de a (se) îndupleca.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe