înfundătură

română

Etimologie

Din a înfunda + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /ɨn.fun.də'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului înfundătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înfundătură	înfundături
Articulat	înfundătura	înfundăturile
Genitiv-Dativ	înfundăturii	înfundăturilor
Vocativ	înfundătură	înfundăturilor

1. drum, stradă fără ieșire; intrare, fundătură.
2. loc (adâncit) care pare închis din toate părțile.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online