înlocuit

română

Etimologie

Din verbul a înlocui.

Pronunție

• AFI: /ɨn.lo.kuˈit/

Substantiv

Declinarea substantivului înlocuit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înlocuit	înlocuituri
Articulat	înlocuitul	înlocuiturile
Genitiv-Dativ	înlocuitului	înlocuiturilor
Vocativ	'	'

1. înlocuire.

Cuvinte apropiate

• înlocui
• înlocuire
• înlocuitor
• loc

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului înlocuit
	Singular	Plural
Masculin	înlocuit	înlocuiți
Feminin	înlocuită	înlocuite
Neutru	înlocuit	înlocuite

1. care a fost scos din locul sau din funcția sa.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din înlocui.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru înlocui.

Referințe

• DEX online