română

Etimologie

Din în- + mult.

Pronunție

  • AFI: /ɨn'mulʦʲ/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înmulți
Infinitiv a (se) înmulți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înmulțesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înmulțească
Participiu înmulțit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a spori, a (se) mări în număr sau cantitativ.
  2. (v.tranz.) a face operația înmulțirii; a multiplica.
  3. (v.refl. tranz.) a (se) mări prin reproducere numărul indivizilor din aceeași specie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe