înrola

română

Etimologie

Din franceză enrôler.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ro'la/

Verb

Conjugarea verbului (se) înrola
Infinitiv	a (se) înrola
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înrolez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înroleze
Participiu	înrolat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) a (se) înscrie în rândurile armatei; (p.ext.) a (se) înscrie într-o organizație, într-un partid; a (se) înregimenta.

Cuvinte derivate

• înrolare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• anilor

Referințe

• DEX '98 via DEX online