română

Etimologie

Din în + scrie (după franceză inscrire < latină inscribere).

Pronunție

  • AFI: /ɨn'skri.e/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înscrie
Infinitiv a (se) înscrie
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înscriu
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înscrie
Participiu înscris
Conjugare III
  1. (v.tranz. și refl.) a(-și) scrie, a(-și) trece numele într-un catalog, într-o condică etc.; a (se) înregistra, a (se) înmatricula.
  2. (v.tranz.) a consemna ceva în scris.
  3. (v.tranz.) a construi o figură geometrică în perimetrul alteia, astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă.
  4. (v.tranz.) (sport) a marca unul sau mai multe goluri, seturi, coșuri etc.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (refl.) A se înscrie în fals = a susține în fața unei instanțe judiciare că dovada (scrisă) adusă de partea adversă este falsă


Traduceri

Referințe