însănătoșire

română

Variante

• însănătoșare

Etimologie

Din a (se) însănătoși.

Pronunție

• AFI: /ɨn.sə.nə.to'ʃi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului însănătoșire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	însănătoșire	însănătoșiri
Articulat	însănătoșirea	însănătoșirile
Genitiv-Dativ	însănătoșirii	însănătoșirilor
Vocativ	însănătoșire	însănătoșirilor

1. faptul de a (se) însănătoși; vindecare, înzdrăvenire, întremare, lecuire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reînsănătoși

Referințe

• DEX '98 via DEX online