însănătoșire

română

Variante

Etimologie

Din a (se) însănătoși.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.sə.nə.to'ʃi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
însănătoșire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ însănătoșire însănătoșiri
Articulat însănătoșirea însănătoșirile
Genitiv-Dativ însănătoșirii însănătoșirilor
Vocativ însănătoșire însănătoșirilor
  1. faptul de a (se) însănătoși; vindecare, înzdrăvenire, întremare, lecuire.


Traduceri

Anagrame

Referințe