însurare

română

Etimologie

Din a (se) însura.

Pronunție

• AFI: /ɨn.su'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului însurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	însurare	însurări
Articulat	însurarea	însurările
Genitiv-Dativ	însurării	însurărilor
Vocativ	însurare	însurărilor

1. (înv.) însurătoare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online