însurare
română
Etimologie
Din a (se) însura.
Pronunție
- AFI: /ɨn.su'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului însurare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | însurare | însurări |
| Articulat | însurarea | însurările |
| Genitiv-Dativ | însurării | însurărilor |
| Vocativ | însurare | însurărilor |
- (înv.) însurătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online