română

Etimologie

Din a întărnița.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tər.ni'ʦat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întărnițat
Singular Plural
Masculin întărnițat întărnițați
Feminin întărnițată întărnițate
Neutru întărnițat întărnițate
  1. (pop.; despre cai, măgari și catâr) cu tarniță, înșeuat.


Traduceri

Referințe