Etimologie

Din a întemeia.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.te.me'je.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
întemeiere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ întemeiere întemeieri
Articulat întemeierea întemeierile
Genitiv-Dativ întemeierii întemeierilor
Vocativ întemeiere întemeierilor
  1. acțiunea de a (se) întemeia și rezultatul ei; înființare, instituire, fundare.
  2. (fig.) consolidare.


Traduceri

Referințe