întristare

română

Etimologie

Din a (se) întrista.

Pronunție

• AFI: /ɨn.trisˈta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului întristare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	întristare	întristări
Articulat	întristarea	întristările
Genitiv-Dativ	întristării	întristărilor
Vocativ	întristare	întristărilor

1. faptul de a (se) întrista; tristețe, mâhnire, amărăciune; îndurerare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online