învârtoșa

română

Etimologie

Din în + vârtos.

Pronunție

• AFI: /ɨn.vɨr.to'ʃa/

Verb

Conjugarea verbului învârtoșa
Infinitiv	a învârtoșa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	învârtoșez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să învârtoșeze
Participiu	învârtoșat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) a (se) face vârtos, tare; a (se) întări, a (se) solidifica.
2. (v.refl. tranz.) (pop.) a (se) face puternic, rezistent, voinic; a (se) fortifica.
3. (v.refl.) (fig.) a deveni neîndurat; a se împietri.

Cuvinte derivate

• învârtoșare
• învârtoșat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online