Etimologie

Din în- + piatră.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pjeˈtri/


Verb


Conjugarea verbului
împietri
Infinitiv a împietri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
împietresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să împietrească
Participiu împietrit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și refl.) a se preface în piatră.
  2. (v.refl.) a deveni tare ca piatra; a se întări.
  3. (v.intranz.) (fig.) a rămâne pe loc, nemișcat; a încremeni, a înlemni, a înmărmuri.
  4. (v.refl. tranz.) a deveni sau a facedevină insensibil.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe