înzestrare

română

Etimologie

Din a înzestra.

Pronunție

• AFI: /ɨn.zes'tra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înzestrare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înzestrare	înzestrări
Articulat	înzestrarea	înzestrările
Genitiv-Dativ	înzestrării	înzestrărilor
Vocativ	înzestrare	înzestrărilor

1. acțiunea de a înzestra și rezultatul ei.
2. (fig.) sumă de calități; capacitate, talent.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online