șfichiuire

română

Etimologie

Din șfichiui.

Pronunție

• AFI: /ʃfi.kju'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului șfichiuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șfichiuire	șfichiuiri
Articulat	șfichiuirea	șfichiuirile
Genitiv-Dativ	șfichiuirii	șfichiuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a șfichiui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri