șlefuire

română

Etimologie

Din șlefui.

Pronunție

• AFI: /ʃle.fu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului șlefuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șlefuire	șlefuiri
Articulat	șlefuirea	șlefuirile
Genitiv-Dativ	șlefuirii	șlefuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a șlefui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri