română

Variante

Etimologie

Din șoarec + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ʃo.riˈkar/


Substantiv


Declinarea substantivului
șoricar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șoricar șoricari
Articulat șoricarul șoricarii
Genitiv-Dativ șoricarului șoricarilor
Vocativ șoricarule șoricarilor
  1. (zool.) soi de câine care prinde șoareci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe