ștanțatoare

română

Etimologie

Din ștanțator.

Pronunție

• AFI: /ʃtan.ʦa'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ștanțatoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștanțatoare	ștanțatoare
Articulat	ștanțatoarea	ștanțatoarele
Genitiv-Dativ	ștanțatoarei	ștanțatoarelor
Vocativ	ștanțatoareo	ștanțatoarelor

1. muncitoare care lucrează la ștanțe.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online