română

Variante

Etimologie

Din germană Stanze.

Pronunție

  • AFI: /'ʃtan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștanță ștanțe
Articulat ștanța ștanțele
Genitiv-Dativ ștanței ștanțelor
Vocativ ștanță ștanțelor
  1. unealtă-dispozitiv formată dintr-un poanson și o placă tăietoare, folosită pentru prelucrarea, prin deformare plastică și prin tăiere, a pieselor din tablă, mase plastice etc.
  2. unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model, a unei mărci, a unei cifre etc. pe suprafața unei piese.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe