ștemuitoare

română

Etimologie

Din ștemuitor.

Pronunție

• AFI: /ʃte.mu.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ștemuitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștemuitoare	ștemuitoare
Articulat	ștemuitoarea	ștemuitoarele
Genitiv-Dativ	ștemuitoarei	ștemuitoarelor
Vocativ	ștemuitoareo	ștemuitoarelor

1. muncitoare care ștemuiește.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online