știrbire

română

Etimologie

Din știrbi.

Pronunție

• AFI: /ʃtir'bi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului știrbire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	știrbire	știrbiri
Articulat	știrbirea	știrbirile
Genitiv-Dativ	știrbirii	știrbirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a știrbi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri