țăndărică

română

Variante

• țăndurică

Etimologie

Din țandără + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /ʦən.də'ri.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului țăndărică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țăndărică	țăndărele
Articulat	țăndărica	țăndărelele
Genitiv-Dativ	țăndărelei	țăndărelelor
Vocativ	țăndărică	țăndărelelor

1. diminutiv al lui țandără; așchiuță, surcică.
2. (fig.) (și s.m.) om mic de statură; copil.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cantarida

Referințe

• DEX '98 via DEX online