țărm

română

Variante

• țărmur
• țărmure

Etimologie

Din țărmur (învechit, probabil < latină).

Pronunție

• AFI: /ʦərm/

Substantiv

Declinarea substantivului țărm
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țărm	țărmuri
Articulat	țărmul	țărmurile
Genitiv-Dativ	țărmului	țărmurilor
Vocativ	țărmule	țărmurilor

1. fâșie de pământ de-a lungul unei ape mari; (p.ext.) regiune de lângă o apă mare.
2. (fig.) tărâm, ținut, meleag.

Cuvinte derivate

• țărmui
• țărmuri

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online