țărmui

română

Etimologie

Din țărm + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ʦər.mu'i/

Verb

Conjugarea verbului țărmui
Infinitiv	a țărmui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	țărmuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să țărmuiască
Participiu	țărmuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a trage, a se opri la țărm.

Cuvinte derivate

• țărmuitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• atrium
• mături
• murați
• ritmau

Referințe

• DEX '98 via DEX online