Etimologie

Din ținut + sufixul -aș.

Pronunție

  • AFI: /ʦi.nu'taʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
ținutaș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ținutaș ținutași
Articulat ținutașul ținutașii
Genitiv-Dativ ținutașului ținutașilor
Vocativ ținutașule ținutașilor
  1. (înv.) persoană care locuia într-un anumit ținut.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe