română

Etimologie

Din ținutaș.

Pronunție

  • AFI: /ʦi.nu'ta.ʃə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ținutașă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ținutașă ținutașe
Articulat ținutașa ținutașele
Genitiv-Dativ ținutașei ținutașelor
Vocativ ținutașo ținutașelor
  1. (înv.) persoană care locuia într-un anumit ținut.


Traduceri

Anagrame

Referințe