română

Etimologie

Din țopârlan + sufixul -că.

Pronunție

  • AFI: /ʦo.pɨr'lan.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țopârlancă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țopârlancă țopârlance
Articulat țopârlanca țopârlancele
Genitiv-Dativ țopârlancei țopârlancelor
Vocativ țopârlancă țopârlancelor
  1. femeie cu apucături grosolane; bădărancă, mitocancă.


Traduceri

Referințe