(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică ἀσπάλαξ (aspálax).

Pronunție

  • AFI: /as.'pa.la.kas/


Substantiv

ασπάλακας (aspálakas)

Declinarea substantivului
ασπάλακας
m. Singular Plural
Nominativ ασπάλακας ασπάλακες
Genitiv ασπάλακα ασπαλάκων
Acuzativ ασπάλακα ασπάλακες
Vocativ ασπάλακα ασπάλακες
  1. (zool.) (livr.) cârtiță
  2. (fig.) persoană mintal oarbă

Sinonime

Referințe